Jurnal de Voluntar: „Frecvența liberă” – prețul libertății

În după-amiaza de 8 August, Centrul Multifuncțional pentru Tineri din Alexandria a avut parte de spectacolul „Frecvența liberă“, interpretat de trupa Drama Club din Botoșani, care a transportat spectatorii înapoi în vremea României comuniste. Spectacolul începe cu o sală de clasă unde profesoara le povestește copiilor despre un caz urmărit de Securitate, unde un vandal a inscripționat un mesaj cerând libertatea sindicatelor. Chiar și dacă se va alterna între cele două perspective pe parcursul piesei, predominantă este povestea însăși. Totuși încadrarea ei într-o poveste din ziua modernă are implicări destul de însemnate pentru cei ce doresc să analizeze acest aspect.

Piesa continuă din perspectiva Securității, aceștia crescând nivelul de alertă și venind cu diverse teorii, care aproape le satirizează incompetența împotriva a ceea ce urmau să afle că era doar un băiat de 17 ani. Eventual, acesta a fost prins în timpul faptei. Ceea ce urmează sunt consecințele absolut tragice care vin din fiecare parte. Fiecare membru al familiei este chemat la Securitate, după care aceștia își ceartă fiul și depun mărturii. Ce suferă aceștia nu se compară însă cu suferința fiului, care este chemat de securitate aproape zilnic pentru chiar și 24 de ore. Acesta este forțat să bea cafeaua care aceștia i-o oferă. Mărturiirile de cum i-a afectat evenimentul viața socială sunt diverse, însă cu toții recunosc că, la nivel academic, băiatul a excelat. Dar chiar și atunci, securitatea a avut grijă că acesta să pice fix sub linie la facultatea dorită. 

După doi ani după întâlnirea sa inițială cu Securitatea, băiatul este diagnosticat cu leucemie, care într-un final îl răpune la doar 19 ani. Înmormântarea este la fel de tulburătoare precum restul piesei, agenții de la securitate prezentându-se fără jenă în fața părinților săi devastați. Cei doi prieteni ai lui Mugur Călinescu recunosc că aceștia au fost luați drept informatori de Securitate. Nu este nici un fel de consolare, povestea se termină cu un sentiment amar, pe cât este mesajul de important.

Actorii și-au jucat superb rolurile. Agenții au menținut un aer impunător și aspru, precum momentul în care aceștia i-au trântit capul lui Mugur Călinescu de masă fără semn de ezitare sau de remușcare. La un moment dat se afirmă cum Mugur ar fi fost mai norocos dacă era major și era trimis pur și simplu la închisoare. Închisoarea devine o alternativă preferabilă, punând în evidență cât de crud putea să fie regimul.

Ce a fost impresionant, cu adevărat, a fost faptul că acești tineri actori sunt elevi ai Liceului „A.T. Laurian” din Botoșani, liceu pe care l-a absolvit chiar și Mugur Călinescu, protagonistul acestei piese și subiectul demersului de cercetare realizat de Gianina Cărbunariu. E o încărcătură specifică pe care nu o voi putea uita, un act justițiar întocmit de tineri pentru tineri – un mod impresionant de a duce moștenirea mai departe.

Despre spectacol

„Frecvența liberă”, de Gianina Cărbunariu. Regie: Ella Nistor. Distribuție: Ionut Crețu (Mugur Călinescu), Pușcașu Călin (Șef securitate), Alex Matei Constantin (Șef adjunct securitate), Zamfir Bianca (Contabila), Coșman Ana Maria (Securist 1), Cîmpan Theodora (Securist 2), Carcea Ioana (Profesoara/ Cetățeană), Tanasă Francesca (Psiholog), Rotaru Elena (Profesoară), Andreescu Evelina (Maricica/ Femeia de serviciu), Crăciun Vlad (Portar/ Coleg), Gireadă Darius Sebastian (Cetățean/ coleg), Butnariu Mihnea (Instalator), Feru Albert (Mihai Călinescu), Cojocariu Maria (Rodica Uncescu)

Articol realizat de Alexia Olteanu, voluntar Ideo Ideis #19